beilă (Vlad Moldovan)


fiind sceptică
anima belșug își dă

privește timpul
capul delicat al trofeului
la copaia de la baia
în joc ești Alină
viața-mi tulburată
de a ta anină
și nu mă lăsa
prinde-mă de mână
cum se prinde o găină.

cine n-ar mai vrea
să-ți vadă și experieze
moartea, nașterea.

doar întreabă-i pe părinți
care-i noutatea
ce să simți ți-o vor da

acum poți pentru că ești
dintre lucrul nemărginit
mărul pârguit

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© MAFIA SONETELOR | Scrisul: e de argint, dar tăcerea e de aur.

Up ↑