ce vreau dragoste
vreau liniște dragoste
vreau atingere dragoste și
stat întinși cu
dragoste încolăcindu-ne
membrele și
dragoste umplând
respirație după
respirație dragoste
grea adunată în fiecare
celulă țintuindu-ne
unul de altul
când mi-ai
zis mi s-au
răcit palmele și
am tremurat
te-am întrebat dacă
simți distanță
respirația mea s-a lungit și
s-a făcut foșnet
__
cum decizi ce
să crezi și ce nu
când corpul tremură plăcut da
când corpul tremură dureros nu
azi în mașină am
închis ochii mi-am
ținut palmele pe genunchi am
lăsat mintea să se
facă una cu trupul
fotoliul de piele e comod deși transpir și
nu vreau să transpir
__
ies să fumez și
mă uit când ai fost
ultima oară activă pe messenger
nu vreau să
fac nimic ce te-ar
încorda nu
vreau să fiu așa vreau
să mă așez pe
malul râului să
mă uit la rațe și șobolani
tot ce se întâmplă la distanță
construiește distanță
__
când mă
gândesc că te atingi cu
cineva vreau să
fiu în locul tău
să simt ce simți tu
sau în locul lui
să simt cu tine
să-mi trec vârfurile degetelor pe
claviculele tale sau să le
mișc în cercuri pe clitoris
să simt cum cineva își trece
vârfurile degetelor pe clavicule sau
le mișcă în cercuri pe clitoris
oriunde numai nu în
trupul ăsta fumând a doua
țigară fără filtru rulată la rând
cu telefonul în mână
ce e aici e singurul
lucru de care
nu ai cum să scapi
__
când nu știu ce să fac
fac același lucru
indiferent dacă
funcționează sau nu
cum numești pe cineva care face același lucru indiferent dacă funcționează sau nu
insistent
orb
obsesiv
a întreba același lucru ca formă de contact
continuu
ce știu –
obiectul nu e niciodată identic
în fluxul experienței ceva e
mereu înlocuit de altceva
ce știu –
suntem setați să vrem să fie
identic
când e plăcut
__
nu știu dragoste
ce mă face să tremur și
nu știu ce m-ar
face să mă opresc –
se adună o
durere în umărul drept și
un nod în gât și
palmele reci transpirate și
respirația întretăiată de
pauze lungindu-se și vocea ca
după răceală și
numesc asta tristețe și
încep să tremur mai tare –
ce faci când vrei
să dai sens
numești
când vrei să dai sens
când sensul nu e obvious dragoste
__
motanului roșcat din
curte nu-i
pasă de mine
se uită într-o
gură de canalizare deschisă
nici mie nu-mi
pasă de
mine – pleoapele se
încordează mă
încordez și în
mintea mea ne
atingem în scară și asta e
cum te-ai uita într-o
gură de canalizare deschisă
__
„lasă ce
vezi că a
pierit să
se ducă”
nimic nu a pierit totul se adună
se depozitează
faptul că mă ghemuiesc lângă
peretele rece se
face o deprindere a trupului
faptul că ne-am atins e o
deprindere a trupului și
tânjesc pentru că
e o deprindere a trupului
tânjesc pentru că ești cu
mine fără să
fii cu mine
scratch that
pentru că ai
rămas în mine când ai
plecat și
ești în mine fără să
fii lângă mine
agitația și
tremurul și nodurile în
gât sunt
felul trupului de a spune
nu alex nu ești ceea ce
crezi
când sunt ne-
mulțumit îmi
strâng buzele și-mi
întorc capul
îmi ridic ba un
umăr ba altul și-mi
întind degetele cu
palma ținută pe coapse
dacă aș
vedea asta dintr-o
parte n-aș
vrea să
fiu cu mine
tu cum de ai
vrut să fii cu
mine
sunt o deschidere care
naște deschidere până nu
mai sunt o deschidere care
naște deschidere
__
vuietul mașinilor e
la fel de continuu ca
picăturile de
ploaie ca
pulsația întâi în
brațul stâng apoi în
abdomen
migrează și e
fundalul pe care se
întâmplă tot
când mă
sprijin de
perete și tu
îmi desfaci cureaua
pulsația migrând dintr-o
parte a
trupului în alta e
fundalul
acum a
rămas doar fundalul și
se intensifică
__
tenișii mei sunt
uzi de la ploaie dar
nu mi-i scot
din poziția
în care m-am întins pe
fotoliu se
vede un fragment de
copac acoperit de
peretele casei
dacă ai fi în
locul meu ai vedea ce văd eu
dacă aș fi în
locul tău aș
închide ochii și m-aș
atinge
mintea se
face ghem și
sunt doar aici
__
m-ai adus într-un loc unde
dragostea ocupa fiecare
celulă și
acum distanța ocupă
fiecare celulă
a crea
distanță e
echivalent cu a
părăsi
dacă aș fi un
pisic aș
umbla după tine
așa mi-e rușine
__
mi-am
acoperit tot ce am
putut și m-am
așezat pe o bancă
gluga e prea liberă și
îmi ard urechile
răceala trasează
contururi pe
spatele meu
începe de jos și
acoperă
din ce în ce mai
mult
când merg ceea ce
îmi apare se face un
tunel
suficient spațiu cât să
trec dar
atât
__
tu mă
atingi – stăm
împreună în
scară pe întuneric și
tu vrei să-mi
fie bine –
tresărim la
orice zgomot îmi
strecor mâna sub
marginea rochiei tale lângă
stern
apoi afară rulez
două țigări
ce e
trupul iubit
care e
semnul după care îl
recunoști
vrei să-i fie bine și
simți asta în
fiecare celulă
vrea să-ți fie
bine și simți asta în
fiecare celulă
când unul se
simte bine fără să
fie sigur cum se
simte celălalt se
simte vinovat
__
„rabdă fii
tare”
nu pot trupul respinge de la
sine când zic
„fii tare” și
râd cât de
artificial sună e
ce ți-ar
spune un coach
cuvintele astea sar de pe
trupul meu ca o
minge de ping pong
lovită de perete când
mi le șoptesc
tot așa când zic în
șoaptă „rabdă”
nu nu rabd nu vreau
să rabd doar
aștept până
o să treacă
dacă zic
„rabdă” trupul se
încordează ca
atunci când sora
medicală zice
„n-o să doară deloc”
dacă zic
„lasă ceea ce e să
fie cât e tu doar
stai cu
asta oricât ar dura” se
face liniște și
fruntea se destinde
e din ce în
ce mai frig și
noaptea mă leagănă
__
am mers pe
jos până acasă drumul pe
care îl făceam
împreună ca să
stăm mai mult împreună și
nu m-am uitat în
mobil niciodată
__
căldura mă face să mă
încrunt când îmi
ridic fața și
pătrunde în trup
mă sprijin de
perete și e
bine când am ceva de
care să mă
sprijin
vreau să mă atingi și
între noi să nu fie
nimic doar
trupul tău atingând trupul meu și
liniște în care să
fim ambii
dragoste în care să
fim ambii
Leave a Reply