Poem (Simon Armitage – tradus de Florentin Popa)

And if it snowed and snow covered the drive
He took a spade and tossed it to one side.
And always tucked his daughter up at night.
And slippered her the one time that she lied.

And every week he tipped up half his wage.
And what he didn’t spend each week he saved.
And praised his wife for every meal she made.
And once, for laughing, punched her in the face.

And for his mum he hired a private nurse.
And every Sunday taxied her to church.
And he blubbed when she went from bad to worse.
And twice he lifted ten quid from her purse.

Here’s how they rated him when they looked back:
Sometimes he did this, sometimes he did that.

Și dac-a nins de-acoperea poteca pân-la poartă
El lua lopata și dădea zăpada la o parte
Și, grijuliu, își învelea fetița-n fiecare noapte
Și-a dezmierdat-o c-un papuc când l-a mințit, o dată.

Și-n fiecare săptămână da juma’ de leafă-n casă
Și ce nu cheltuia, strângea din cea rămasă
Și-și lăuda nevasta cum gătea la fiecare masă
Și-odată, fiindc-a râs aiurea, a pocnit-o peste față.

Și pentru maică-sa tocmise-o soră pricepută
Duminica la slujbă nu a contenit s-o ducă
C-un taxi. Și-a bocit când a văzut că e pe ducă
Și i-a săltat de două ori din geantă câte-o sută.

Și uite-așa i-au pus pe taler viața toată
Zicând că “uneori a făcut asta, alteori ailaltă”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© MAFIA SONETELOR | Scrisul: e de argint, dar tăcerea e de aur.

Up ↑