Sonet roz I (Tudor Pop)

Pe acoperiș mici pete verzi – tundra radicală.
Cum îmi place felul în care încerci din greu;
Stăm în baie, am încălzit apa în oală
Nu există lucruri concrete, dar nici asta nu e greu

Lasă-mă să număr căile?
Acum trebuie să merg cu inima moloz.
Toate cețurile ascund oceanele din noiembrie
Și toamna are capcana roz.

Grămăjoare mici, grămăjoare mici umplu zilele;
visând mereu la negul lucios.
Nu e nevoie de multe lucruri, doar doar crengile.

Acum trebuie să plec cu o inimă roz?
Cuvintele mele concrete? Nu.
Capul tău ceva mai întors

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© MAFIA SONETELOR | Scrisul: e de argint, dar tăcerea e de aur.

Up ↑