Sâmbăta Sextinelor

Sextina este o formă fixă pe care o apreciem în mod deosebit la Mafia Sonetelor. Este una dintre cele mai dificile și mai interesante forme fixe.

Ea a fost inventată în secolul XII de către poetul provensal Arnaut Daniel, și cuprinde șase strofe a cîte șase versuri și o semistrofă finală (un terțet, denumit în franceză envoi).

Cea mai importantă constrîngere a formei este obligativitatea repetării acelorași șase cuvinte în toate strofele, după un algoritm predefinit, care creează un efect de spirală.
De exemplu, cele șase cuvinte aflate în ordinea 123456 în prima strofă sunt reluate în a doua strofă în ordinea 615243, iar a treia strofă reia, în aceeași logică de spirală, structura celei de-a doua strofe etc. – pînă la final.
Semistrofa (envoi) finală reia cele șase cuvinte, dispuse în perechi la finalul fiecăruia dintre cele trei versuri, cu următoarea structură: versul 1 (2-5), versul 2 (4-3), versul 3 (6-1).

După Arnaut Daniel, forma a cunoscut concretizări remarcabile, chiar dacă răzlețe, în special la Petrarca sau Dante. Mai menționăm și că în secolul XX sextina a suscitat interesul poeților occidentali, de la Ezra Pound, la gruparea Oulipo, Elisabeth Bishop sau John Ashbery – că să amintim doar cîteva nume cu rezonanță.

În literatura română, sextina nu cunoaște realizări notabile – și sperăm să schimbăm asta: ne propunem ca în fiecare sîmbătă, ziua a șasea a săptămînii, să publicăm fie sextine originale sau traduceri ale unor sextine, fie să diseminăm informații teoretice sau istorice în legătură cu această fascinantă formă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© MAFIA SONETELOR | Scrisul: e de argint, dar tăcerea e de aur.

Up ↑